luni, 10 decembrie 2012

Planuri desarte

Care este rostul planurilor cand de fiecare data ne sunt naruite? De ce ne luptam sa ne faurim zeci si zeci de vise de implinit in viitorul mai mult sau mai putin apropiat? De ce nu putem trai pur si simplu de la o zi la alta, fara sa ne gandim la cat de frumos va fi, cat de bine va fi... de ce nu poate fi bine ACUM, asa cum e, fara sa ne mai gandim la zeci si zeci de ipoteze imporbabile? Un raspuns bun ar fi speranta de mai bine, poate fiecare om are nevoie de un imbold sa o duca mai departe, fiecare doreste sa vada un mal unde sa se refugieze din calea valurilor in care se zbate zi de zi, sau poate doar eu sunt asa si restul lumii e alftel decat mine, nu stiu. De ce dam o a doua sanse exact persoanei care nu merita? De ce ne dam seama abia cand este prea tarziu, cand deja am pierdut ani buni din viata? Si pana cand?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu