duminică, 4 decembrie 2011

Cercul vietii

Viata e un cerc in jurul caruia te invarti neincetat chiar de la inceputul ei si continuand frenetic pana la sfarsit. Iti amintesti cu atata seninatate de copilarie, de lucrurile care iti aduceau pe buze acel zambet nevinovat, copilaresc, acele sentimente de fericire nemarginita. Ce lucruri marunte ne faceau fericiti! Pe masura ce inaintam ne conditionam starea de fericire de lucruri, evenimente, obiecte neinsemnate si ne agatam obsedant de ele in speranta ca asa vom fi fericiti. Dar cercul vietii te aduce iar la inceput, iar intr-o situatie in care esti nevoit sa o iei de la inceput si te gandesti: de data asta voi face altfel, de data asta voi gasi fericirea, de data asta ma voi bucura de momentul trait fara sa-mi pun intrebari daca sunt sau nu fericit... bineinteles ca nu va fi asa, vei cadea in aceleasi capcane, vei reveni la aceleasi stari, asta pentru ca esenta ta nu se va schimba niciodata oricat de mult ti-ai dori. E un cerc in care te invarti inconstient constant.

miercuri, 26 octombrie 2011

sâmbătă, 1 octombrie 2011

Prieten drag

In decursul vietii noastre intalnim (nu spun cunoastem) persoane pe care in timp ajungem sa le consideram priteni, de incredere, avem convingera ca ne vor binele, suntem gata sa luptam cu morile de vant pentru a dovedi tuturor ca sunt persoane sincere.
Dar apoi vin vremurile de schimbare, vin greutatile, vin momente dificile, clipe in care exact persoanele in care aveai cea mai mare incredere uita de tine. Si te zbati singur sa iesi la suprafata, te inchizi in tine si ajungi ca persoanele noi din jurul tau sa se mire de ce nu le acorzi increderea ta, ca preferi sa faci absolut totul singur.
Dezamagirea e si mai mare cand vezi ca te cauta spre ajutor, persoane carora nu le-ai dat prea multa atentie, persoane pe care nu le-ai considerat importante.

miercuri, 21 septembrie 2011

Suflet pereche


Doctorii distrug sanatatea,
Avocatii distrug justitia,
Universitatile distrug cunoasterea
Mass Media distruge Informatia
Si Religia distruge Spiritualitatea.



Lee Ann Wiseman: "Atunci când are loc întâlnirea fizică dintre cele două suflete pereche, îl recunoşti pe cel care îţi este ursit ca făcând deja parte din tine, chiar dacă îl vezi pentru prima oară. Se creează o legătură magică, despre care ai impresia că a existat dintotdeauna, chiar dacă acum o conştientizezi. E vorba de o contopire totală."

Thomas Moore: "Sufletul tău pereche este acel bărbat cu care comunici liber şi cu care te înţelegi de minune, fără să faceţi vreunul dintre voi un efort pentru a comunica mai bine."

John Donne consideră că sufletul pereche are două mari trăsături: "În esenţă, are aceeaşi viziune asupra vieţii ca a ta" şi "Este interesat de fericirea ta, aşa cum este interesat şi de a lui".

sursa eva.ro

joi, 8 septembrie 2011

Amintiri


Imi amintesc de tine scumpa mea bunica, imi amintesc cum faceai sambata aluat pentru branzoici si colaci cu nuca, cum imi gaseam de lucru prin casa sa ciugulesc din aluatul dulce pus de tine sub paturi in pat; imi amintesc cum te trezeai cu noaptea-n cap sa dai de mancare la animale, sa ne gatesti noua, apoi mergeai la muncile campului si seara tot aveai putere sa ai grija de toti. Bunico, eu nu fac mai nimic toata ziua la munca dar seara ma trantesc in pat la televizor rupta de oboseala. Cum aveai atata putere sa le faci pe toate?
Imi amintesc cum ascundeai borcanul de miere de mine si eu il cautam fara incetare si te rugam sa-mi spui unde este; imi amintesc cum faceai plapuma in curtea casei, intindeai suportul si cu mainile tale faceai plapume umplute cu lana... azi, buni draga, nu mai sunt umplute cu lana, sunt cu material sintetic facute in serie, nu mai sunt cusaturile acelea trudite de degetele tale.
Imi amintesc cum aveai grija de mine, cum aveam si eu o sapa mica si ma tineai pe langa tine prin gradina; imi amintesc gustul proaspat de rosii din gradina ta...
Imi amintesc cum ma aduceai seara acasa de la vecini, cum imi spuneai povesti reale din copilaria ta... Cum stateai serile pe pod cu vecinele si ma agatzam de fusta ta fara sa scot un cuvant ca sa pot sa ascult ce povesteati.
Imi amintesc cat ai fost de puternica sa faci tot ce trebuia, poate mai mult decat trebuia. Cum mergeam de la tine cu plasele pline cu de toate.
Bunico, prima amintire din viata mea e legata de tine, imi amintesc cum erai imbracata in negru, in mana aveai o batista alba si plangeai pentru ca tocmai ce-mi cazuse firezul pe mana.
Si totusi, in ultimii ani din viata ta ai cazut la pat, lipsita de orice putere de viata. Imi pare rau ca, dupa ce m-ai crescut nu am mai venit la tine, ca, bolnava fiind, nu-mi doream sa te vad suferind...
Azi buni, azi ar fi fost ziua ta si as vrea atat de mult sa te mai vad o clipa doar...sa-ti vad zambetul, privirea insenitata pe care o aveai cand veneam in vizita la tine...
Te-ai nascut in zi de sarbatoare si la fel ne-ai parasit in zi de sarbatoare si cu toate astea viata ta a fost atat de grea!